15 blocaje ale gândirii negative

(sau Lista distorsiunilor cognitive)

1. Stilul de gândire de tipul “totul sau nimic”:
tendinţa de a aprecia lucrurile în culori extreme: alb-negru. Dacă un anumit lucru nu a fost realizat perfect, acesta va fi considerat un eșec. Astfel cel care-și propune să treacă la o planificare riguroasă a timpului, ȋn momentul ȋn care intervine un eveniment neașteptat, ȋși spune: „planul meu e complet compromis”. Gândul negativ ȋl supără atât de mult incât abandonează idea ȋnsăși de a-și organiza timpul.

2. Suprageneralizarea:
tendinţa de a considera că un eveniment negativ singular reprezintă un model care se va repeta la nesfarșit, utilizând termeni ca “totdeauna”, “niciodată”. Cel care ȋntâmpină un refuz la primul interviu iși va spune : “niciodată nu voi reuși să-mi găsesc un loc de muncă”.

3. Filtrarea mentală cu concentrare asupra negativului:
tendinţa de a alege un singur eveniment negativ și a se concentra atât de puternic asupra acestuia incât intreaga realitate devine deformată și ȋntunecată. Astfel, dacă un autor a auzit mai multe comentarii elogioase referitoare la cartea sa și doar unul negativ, el va fi obsedat zile ȋn șir doar de respectivul comentariu critic.

4. Desconsiderarea pozitivului:
tendinţa de a respinge toate experiențele pozitive, afirmând că acestea nu contează. Astfel, dacă un student obține o notă bună la un examen, ȋși va spune că e o ȋntâmplare, sau că sunt o mulțime care au obținut note mai bune decât el.

5. Desprinderea unor concluzii pripite:
se referă la interpretarea negativă a unor situații atunci cu toate că nu există suficiente date care să stea la baza concluziilor formulate.
In această categorie sunt incluse :
citirea gandurilor: a conchide ȋn mod arbitrar că cineva îţi este ostil, fără să ai probe clare a acestui lucru.
ghicirea viitorului: a prezice faptul că lucrurile vor lua o întorsătură nefericită.
Astfel, înainte de a da un examen, subiectul ȋși spune : “mai mult ca sigur nu o să reușesc să iau notă de trecere”.

6. Amplificarea:
tendinţa de a exagera importanța problemelor sau defectelor şi de a minimaliza calitățile sau oportunitățile.

7. Judecata afectivă:
tendinţa de a presupune că stările afective negative reflectă realitatea.
“Mi-e frică să ȋncep o afacere pe cont propriu. Asta înseamnă că este extreme de riscant să faci afaceri” sau :
“Mă simt incapabil să-mi propun niște obiective și asta înseamnă că nu sunt ȋn stare de nimic” etc.

8. Imperativele categorice:
tendinţa de a gândi că lucrurile trebuie neapărat să corespundă propriilor dorințe sau așteptări. Astfel, un tenismen campion ȋși spune, după ce a câștigat cu efort un meci foarte greu: “nu ar fi trebuit să fac atâtea greșeli”, sau un lider, după terminarea unui proiect, gândește astfel ȋn legătură cu echipa sa: “ar trebui să fie mulțumiți că i-am condus bine și ar fi cazul să mă omagieze și să-mi fie recunoscători”.
Afirmațiile de tipul “trebuie neaparat”, referitoare la propria persoană, generează culpabilitate și frustrare, ȋn timp ce același tip de afirmații cu privire la ceilalți sau la lumea inconjurătoare conduc la supărare și frustrare. (“Ar fi trebuit să mă asculte fără să pună atâtea ȋntrebări”)

9. Etichetarea
reprezintă o formă a tipului de gândire “totul sau nimic”. Astfel, ȋn loc să-și spună : “am făcut o greșeală”, subiectul iși adaugă o etichetă : “sunt un ratat”.
Etichetarea reprezinta o modalitate irațională de a gândi, pentru că oamenii nu pot fi identificați ȋn totalitate cu un tip de comportament sau cu rezultatul lor de moment. Oamenii reprezintă ființe reale, ȋn timp ce “ratații”, “frustrații” sau “nebunii” nu sunt altceva decat abstracțiuni care generează mânie, anxietate, frustrare și imagine de sine scazută.
Etichetele negative pot fi aplicate și altor persoane. Astfel, dacă cineva ne-a facut o nedreptate, avem tendința de a-l cataloga drept un om rău.

10. Personalizarea și blamarea
tendinţa de a te simţi responsabil pentru o situație pe care nu o controlezi pe deplin. Astfel, un salariat care este pus pe lista de concedieri din motive de restructurare a companiei, ȋși poate spune : “dacă aș face ore suplimentare poate că aș fi păstrat de patron”. Exista ȋnsă și persoane care procedează invers, blamându-i pe alții sau ȋmprejurările pentru necazurile lor și ignorând modul ȋn care ei au contribuit la apariția problemelor respective. “Ce rost are să mă chinui să-mi fac treaba bine când firma e condusă aiurea !”. Blamarea altora nu dă rezultate bune, pentru că persoana blamată se va simți transormată ȋn “țap ispășitor” si va avea tendința de a arunca ȋnapoi vina asupra celui care a blamat-o.

11. Realizarea unor comparaţii inechitabile:
a se compara în permanenţă numai cu persoane care au performanţe superioare lui. Astfel un stagiar ȋși va spune: “trebuie să-mi caut alt loc de muncă pentru că aici sunt unii mai buni decât mine”.

12. Orientarea plină de regrete către trecut:
a fi blocat de o nereușită din trecut, cu implicații ȋn situația prezentă, nereușită pentru care te consideri responsabil și a nu reuși să o depășești retrăind momentul respectiv, imaginându-ți soluții ipotetice care te-ar fi condus la un rezultat pozitiv, ȋn loc să te concentrezi pe prezent și pe soluții adecvate prezentului

13. Orientarea “ce ar fi dacă”:
tendința de a căuta variante fără sfârșit pentru o problemă cu care ești confruntat fără a avea puterea de a alege o cale de acțiune sau nefinalizarea unei acțiuni pentru a ȋncerca și o altă cale, ȋnainte de a avea niște rezultate.

14. Respingerea contraargumentelor:
incapacitatea de a accepta idea că o problemă poate avea mai multe soluții de rezolvare, nu ȋntotdeuna cea pe care ai ales-o fiind cea ideală, de aici lipsa deschiderii către dialog și implicit lipsa disponibilității pentru a accepta păreri diferite de a ta, chiar dacă sunt bine argumentate.

15. Intoleranţa la frustrare:
lipsa capacității de a te detașa de consecințele unui eveniment sau ale unei situații ce-ți sunt potrivnice și care-ți crează un sentiment de frustrare.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: