Sesiune iunie 2012 la USH

Sesiunea de vara, iunie 2012, la Facultatea de arhitectura a fost o experienta interesanta. Pe de-o parte mi-a prilejuit obisnuitele satisfactii cu studentii de exceptie. Mult mai multe au fost insa frustrarile cauzate de contextul in care se desfasoara activitatea mea de arhitect-cadru didactic.

Nu doresc sa intreprind aici si acum o analiza a penibilei situatii in care se afla invatamantul superior in Romania, in general, in tabloul mai amplu al politicilor de educatie in Romania, parca desprins dintr-o retrospectiva Edvard Munch sau Kokoshka.

Nimeni nu intelege ce se intampla, de ce se intampla, iar cei cativa care inteleg sunt cuprinsi de furie si disperare.

Studentii, produsul acestui sistem – pe cat mai mult obiect al organizarii de catre niste neaveniti pusi pe jaf si capatuiala, pe atat mai aproape de descompunerea totala – sunt din ce in ce mai dezorientati, mai lipsiti de motivatie pentru a se pregati pentru un viitor pe care nimeni nu este in stare sa li-l prezinte in contururi cat de cat predictibile, intr-o lume care nu mai pune pret pe valori – pe morala, pe demnitate, pe prestigiu – ci pe prostitutia in toate formele cunoscute si mai putin cunoscute si promoveaza modelul lichelei, smecherului, „descurcaretului” care stie unde si cum sa strecoare „shpaga”.

Traim intr-o tara in care presedintele, unul dintre modelele supreme, si-a facut un titlu de glorie din modul fraudulos prin care a fost admis la facultate, prin care a parcurs cei cativa ani de invatamant superior si declara cu vadita satisfactie golaneasca faptul ca citeste aceeasi carte de mai bine de zece ani. Dupa ce am avut parte, pana de curand, de un guvern plin de analfabeti, de bacalaureati „facuti” la varsta maturitatii, de „doctori” cu diploma photoshop-ata la notariat si fotbalisti ajunsi miliardari, il gasim pe acelasi presedinte intr-o situatie ce se incadreaza perfect in cazuistica psihiatriei revansarde: nemai-avand mijloace de a-si desfasura paguboasa activitate anti-constitutionala, fiind tinut in frau de un prim-ministru nesantajabil, dumnealui gaseste ca singura arma de demolare a guvernului ce nu-i este simpatic, imaginare invinuiri de plagiat in tezele de doctorat ale membrilor cabinetului.

Analfabetul ii judeca pe universitari.

Acesta este contextul in care studentii mei se prezinta la examene si la proiecte, intrebandu-se daca ce le spun eu – ca studiul sta la baza oricarei reusite si ca fara invatatura nu au nicio sansa sa practice meseria de arhitect intr-un mod civilizat – nu este cumva numai o lozinca comunista sau daca eu, cu papionul meu desuet, nu fac parte dintr-o galerie de dinozauri ce ar trebui, asa cum prevede legea educatiei pentru cei de pste 65 de ani, ar trebui sa fiu „exmatriculat” si sa-i las sa-si vada de „treaba” lor netulburati.

La urma urmei ce-i asteapta dupa ce-si procura diploma, cu eforturi mai mari sau mai mici ?

Nimeni nu le poate garanta nimic intr-o Romania in care a devenit iarasi important, mai important decat orice, sa ai potrivitul carnet de partid sau legitimatie de securist.

Si totusi … am continuat sa venim la atelier, sa facem proiectare.
Si totusi … am continuat sa ne tinem cursurile, uneori in fata a mai putin de 5% din numarul celor inscrisi in an.

Rezultatul ?
Cel putin interesant din punct de vedere statistic.

Pe de-o parte este remarcabil faptul ca, inca, majoritatea studentilor il trateaza pe profesor cu deferenta. Profesorul imi pare, insa, ca se reprezinta din ce in ce mai mult pe el insusi si din ce in ce mai putin sistemul, indiferent ca vorbim aici de universitate sau de sistemul invatamantului superior in ansamblu. Respectul fata de profesor, atata timp cat face parte dintr-un binom de reciprocitate, construit cu atentie si perseverenta, exte un element important in ecuatia student – invatamant. Ce inseamna aceasta atentie si perseverenta voi gasi de cuviinta sa dezvolt intr-un post dedicat subiectului.

Pe de alta parte este interesant ca exista, inca, in studenti suficienta energie pozitiva ca personalitatea fiecaruia sa nu se dezintegreze complet ca urmare a presiunilor de context pe care le-am infatisat mai sus. Studentii VOR, DORESC si SPERA ca vor reusi sa se perfectioneze. Trist este ca dupa ce vin dintr-un sistem aproape destructurat al invatamantului gimnazial, fara sa li se fi inoculat niciun fel de apetenta pentru studiu si fara a avea exercitiul efortului intelectual sustinut, se confrunta cu un handicap de care sunt in cea mai mare parte constienti, dara fara a gasi in universitate un cadru suficient de bine organizat si dotat (atat dpdv al personalului didactic cat si dpdv al infrastructurii) pentru a-i sustine in efortul imens de a atinge acel nivel intelectual si cultural care sa le justifice aspiratiile de a deveni arhitecti.

Blazarea pare sa fie reactia ce cuprinde incetul cu incetul atat cadrele didactice, platite mai prost decat personalul de intretinere, cat si pe studenti, carora li se cer eforturi financiare foarte mari fara sa li se ofere certitudini in meseria pe care si-au ales-o. Aceasta blazare pare sa fi cuprins si universitatea care nu e pregatita sa reactioneze proactiv la provocarile aberante ale legislatiei educatiei si concurentei neloiale a unui invatamant de stat ce face parte din schema unui stat mafiotizat, in contextul unei politici care este parca directionata in sensul desfiintarii invatamantului privat.

In fiecare an fac la final un bilant al activitatii mele in facultatea de arhitectura USH, in dorinta de a gasi acele elemente care ma indreptatesc sa merg mai departe in aceeasi directie si totodata sa depistez punctele slabe, deficientele care cer corectiuni pentru anul universitar urmator.

Punctele slabe se refera atat la elemente de continut, care ma privesc direct si unde pot interveni fara sa am nevoie de sprijin exterior, dar inseamna si elemente de management pe care nu le controlez si nu pot decat sa propun solutii de imbunatatire pe care alte persoane din conducerea facultatii sau/si universitatii pot sa le decida si sa le puna in aplicare. In acest sens, in fiecare an de cand sunt venit in USH, fara nicio exceptie si fara nicio sincopa, aplic formula de evaluare de catre studenti a materiilor predate de mine (indiferent ca este vorba de cursuri sau atelier) si a prestatiei mele si colectivului meu. Inca sunt, cu o singura exceptie in sesiunea de iarna (cursul dnei decan, prof. Iuliana Ciotoiu, la anul I) singurul care utilizez in facultatea noastra acest intrument, devenit recent obligatoriu prin lege, prin adoptarea legii privind statutul studentului.
Ca element de noutate, incepand din acest an chestionarele completate anonim de catre studenti sunt semnate de seful de an astfel incat este exclusa eventuala „contrafacere” a lor. mentionez acest „mic” detaliu pentru a=i linisti pe cei care imi vor binele si care pe la spate m-au acuzat ca fac din aceste chestionare un instrument de autoapreciere.
Deh !
Impostorii ii judeca pe ceilalti dupa propriul lor comportament. Pe mine ma intereseaza in modul cel mai concret parerea studentilor care, in ciuda unor reticente inexplicabile ale unora dintre colegi, sunt extrem de responsabili, isi cunosc interesul si au inteles perfect ca pe aceasta cale pot face sugestii de imbunatatire a calitatii invatamantului pe care ei il platesc !!! Exista desigur derapaje din partea unora dintre studenti pe care eu le tratez insa cu umor iar proportia acestora este cu totul nesemnificativa dpdv statistic. Daca insa un student mi-a scris o data intr-un asemenea chestionar ca ar fi bine sa mai spun din cand in cand si cate o gluma, am luat sugestia respectiva la modul cel mai serios cu putinta !!!

Anul I

Situatia la anul I anul acesta a fost una de exceptie, datorita „accidentului” ca urmare al caruia inscrierile la admiterea in anul I, au fost oprite la cifra 58, fara nicio selectie, fiind admisi practic in ordinea inscrierilor primii  aplicanti. Pot sa spun ca surprinzator situatia nu a fost atat de catastrofala precum ne-am asteptat: indicele de abandon a fost mai mic decat obsnuitul 50% si nivelul de pregatire si de interes pentru scoala a fost relativ multumitor. Ce este insa de neinteles pentru mine este rapiditatea cu care studentii scapa paternului de seriozitate si dedicare pentru scoala. Daca in primele 2 luni frecventa si participarea au fost de-a dreptul impresionanta, in comparatie cu anii trecuti, studentii anului I par sa se fi molipsit de virusul blazarii si al „smecheriei” prin contact cu sistemul, astfel ca la finele semestrului II nu am mai putut face nicio diferenta intre cei din anul I si studentii mai mari dpdv al chiulului de la cursuri, obiceiului pagubos de a lasa examenele si proiectele pentru viitor. Fac aici o paranteza:

Paranteza cu blestem !!!
Sper din tot sufletul ca cel sau cea care a avut ideea aceasta imbecila cu creditele ce pot fi recuperate intr-un viitor incert sa aiba parte de cele mai ingrozitoare dezastre, pentru ca acest sistem este la originea dezastrului din invatamantul superior. Trebuie urgent, pentru salvarea invatamantului, sa se revina asupra acestei decizii. Propun un compromis care sa nu scoata sistemul din protocolul Bologna: cine nu-si recupereaza creditele pana cel mai tarziu in anul urmator sa repete anul.

Este aici locul ca fac un comentariu, in acelasi ton cu plingerile pe care le-am formulat conducerii facultatii in repetate randuri, privitor la programarea restantelor la proiectare, in orele curente de atelier: faptul ca restantierii nu au un orar separat are un dublu efect pagubos care dezavantajeaza pe toti cei implicati.
Primo: daca pentru satisfacerea criteriilor de calitate a invatamantului de arhitectura, o grupa de 20-25 studenti trebuie sa aiba un conducator de atelier si 2 asistenti, adica un indice de circa 7-8 studenti per cadru didactic, atunci cuprinderea in acelasi program a restantierilor face ca acest indice sa creasca uneori la mai mult de dublu (cum s-a intamplat la proiectul nr.3 pe semestrul I cand am avut la doua grupe un total de 65 restantieri !!!!!!!!!!!!!) iar calitatea prestatiei cadrelor didactice sa scada simtitor, nu numai fata de restantieri dar in primul rand fata de studentii „la zi” care nu au nicio vina ca studentii restantieri nu au promovat proiectele la timpul lor !
Secundo: restantierii trebuie, pentru a respecta conditiile de promovare, sa fie prezenti la atelier dar, in acelasi timp, au si alte activitati la anul superior unde sunt inscrisi: si acolo vor fi beneficiarii, astfel, a unei calitati diminuate a invatamantului !
In aceasta ecuatie nu am spus nimic despre profesor care nu este platit suplimentar pentru efortul uneori dublu pe care-l face in acest fel. La anul I am procedat deocamdata, pentru a nu-i dezavantaja in primul rand pe studentii anului I, la interzicerea prezentei la atelier a restantierilor si programarea corecturilor cu ei, in timpul meu liber, in zile cand nici ei nu au alte activitati. PE TIMPUL MEU LIBER !!!

Date statistice anul I

Prezentarea statistica a evaluarii efectuate de catre studentii anului I
(1) activitatea de atelier
(2) cursul de Teoria arhitecturii – Compozitia spatiului arhitectural

Note obtinute de studenti
(1) note la proiectare
(2) note la cursul de compozitie (teorie a arhitecturii, sem.II)

Anul IV

Activitatea mea in facultatea de arhitectura USH, presupune doua directii complet diferite dar complementare in structura pregatirii viitorului arhitect.
In primul rand teoria arhitecturii (compozitia volumelor si spatiilor in arhitectura) atat sub aspect teoretic (cursul din anul I, sem.II) cat si practic (atelierul de proiectare la anul I) si apoi teoria noilor tehnologii utilizate in arhitectura contemporana pe care le-am strans in cursul pe care-l tin la anul IV si care grupeaza detalierea solutiilor pentru pereti de compartimentare si de inchidere in sistem uscat, de la sistemele de gips-carton pana la sistemele sofisticate de anvelopare a cladirilor cum sunt sistemele de fatade duble.

Cursul de la anul IV este dupa parerea mea si a studentilor, asa cum rezulta din chestionarele completate la finele cursului, un curs foarte important, de baza pentru viitorii arhitecti.
Ma confrunt insa, mai ales de cand cursul a devenit obligatoriu (la solicitarea studentilor), cu o serie de probleme la care nu am gasit inca raspunsul cel mai bun.
Pe de-o parte formula cu workshop-uri care a functionat perfect cu numai 50 studenti in primii ani cand cursul a fost optional, nu este aplicabila la o serie de 250 studenti iar pentru fixarea informatiilor si solutiilor de detaliu furnizate de curs ar fi absolut necesara o parte aplicativa – seminar sau proiect tehnic dedicat cursului, ceea ce nu s-a introdus pana acum in sylabus.
Fara o astfel de solutie efortul profesorului nu se poate frunctifica aplicativ iar castigul studentilor este mult diminuat. Materia este complexa, stufoasa si dificil de abordat fara un laborator de mostre si fara aplicatii pe situatii concrete. Este in acest sens de remarcat faptul ca cea mai apreciata parte a cursului a fost cea cuprinzand studiile de caz, prezentand situatii din santier cu probleme, greseli, compromisuri, solutii particulare. Daca un student nu are ocazia in facultate sa-si gandeasca un volum sau un spatiu pana la ultimul detaliu, el va fi handicapat serios la inceputul carierei de arhitect. Practica de santier este aproape inexistenta in facultate si asta face ca marea majoritate a studentilor sa nu inteleaga aspectele „fizice”, concrete ale meseriei. De aceste aspecte leg si situatia notelor la curs, note foarte slabe pe ansamblu si care se datoreaza evident efortului mult prea mic depus de studenti pentru a-si insusi notiunile prezentate in cadrul cursului dar nu numai. Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre studenti au apreciat materia ca fiind usoara sau in orice caz nu dificila !!! Notele insa au fost dezastruoase.

Date statistice anul IV

Prezentarea statistica a evaluarii efectuate de catre studenti
Note obtinute de catre studenti

Nu am reusit in cursul acestui an sa editez si sa public manualele pe care mi le doresc pentru acest curs pentru a elibera timpul afectat cursului numai pentru studiile de caz si aplicatii. Sper sa reusec ceva in anul care vine. Fac pe aceasta cale un apel la studentii din anii mari care ar fi dispusi sa participe la o actiune de voluntariat pentru realizarea desenelor necesare acestor manuale – este vorba de mii de desene !!! Sper sa reusim sa dezvoltam in acest sens niste proiecte de cercetare in cadrul universitatii pe acest subiect.

Doresc tuturor studentilor mei succes si putere de a-si aduna energiile pentru a se dedica cu totul acestui efort urias pe care-l presupune pregatirea pentru meseria de arhitect.
Recenta prezentare in Sala Studio a traseului profesional al fratilor Maximilian si Daniel Zielinski ne-a prilejuit contactul cu un astfel de efort si am avut ocazia sa vedem ce rezultate pot avea cei care lasa toul deoparte pentru a se dedica acestei meserii. Fara sacrificii si eforturi enorme ce implica resurse de timp si bani impresionante dar si o energie pozitiva si o dorinta de implinire fara margini, nimic nu este posibil. Eu sunt convins ca exista in fiecare un potential ce trebuie pus in valoare iar studentii cei mai buni trebuie sa aiba taria de caracter sa-si canalizeze toate energiile pentru fructificarea potentialului pe care-l au la maximum.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • Ionut Stancu  On 16 Iulie 2012 at 12:27 pm

    Domnule profesor, dumneavoastră la anul IV aveţi şi atelier? Am trecut acum în anul IV, am fost la dumneavoastră la atelier în anul I şi am vrea (ce a mai rămas din grupa din anul I) să ne luaţi dumneavoastră la atelier! Vă mulţumim!

    • arhiprofesor  On 18 Iulie 2012 at 10:38 pm

      Nu mai am ore la anii mari – am renuntat anul trecut. Nu mai am deocamdata nici diplome.
      Nu-mi place atmosfera, mai ales la anul IV si am preferat sa evit conflictele.
      Mi-ar fi placut si mie sa vad daca ati mai invatat ceva in astia doi ani :o))))
      Va recomand sa incercati sa ajungeti la prof.Tanasoiu, cel mai bun profesor din anul IV.
      In particular pot sa va spun si ce variante sa incercati sa evitati.
      Tot ce pot sa fac este sa va tin pumnii si sa va urez succes.

    • arhiprofesor  On 27 Iulie 2012 at 4:50 pm

      Pot insa sa te anunt ca special pentru voi, cei din anul IV, incepand cu acest an voi face o „scoala de weekend” in cadrul programului PLUS ARCHITECTURE care va cuprinde sigur un curs de structuri pentru locuinte multietajate facut de un arhitect pentru arhitecti. Poate iesiti din scoala asta invatand ceva structuri in felul asta. Vom face acest curs intensiv in luna noiembrie inainte de proiectul de locuinte din anul IV. Vor avea prioritate fostii mei studenti evident. :o))))

  • clau  On 16 Octombrie 2012 at 11:46 pm

    Domnule arhitect scrierile dumneavoastra de mai sus confirma nivelul facultatii de la SH., un nivel foarte ridicat si exigent cu facturierul. Dumneavoastra urmati traditia din facultatile de arhitectura romanesti, unde rigiditatea in gandire e la ea acasa. Dar cum se spune in popor: calul batran nu mai invata sa danseze rap. In schimb apreciez initiativele dumneavoastra de preda cursuri noi, de a stimula cumva studentii care inca din anul I sunt dezorientati si din ce in ce mai dezinteresati, reactie la tratamentul la care sunt supusi de regimul rigid de predare din facultatile de arhitectura. Imi scot palaria in fata dumneavoastra pentru interesul fata de studenti, chiar daca el ar putea fi imbunatatit.
    Spor la munca.

    • arhiprofesor  On 17 Octombrie 2012 at 12:37 am

      Multumesc pentru comentariu. Putini sunt astazi cei care „indraznesc” in mod civilizat sa-si suna o parere. Nu prea inteleg insa criticile, desi dupa cum ati vazut imi caut critici printre studenti ca sa pot sa imbunatatesc ceea ce fac. Nu mi-e frica de critic, asta vreau sa spun. Insa vreau sa inteleg criticile. Pomeniti de „traditia” unei „rigiditati in gandire” in care m-as inscrie. La ce anume faceti referire, sau ce din cele scrise de mine v-a facut sa aveti o astfel de parere ? Nu am inteles nici prima afirmatie care se termina cu facturierul, sau mai precis ce din textul meu v-a confirmat presupusa dvs. confingere. Sa nu intelegeti cumva ca va cer socoteala ! Nici vorba ! Numai ca mesajul dvs. m-a incitat si am recitit textul meu sa vad unde e moticul si nu l-am gasit. Daca aveti o asemenea parere in afara textului meu este OK, e dreptul dvs. Pot sa va spun ca lucrurile nu sunt asa simple cum par din afara, iar contextul nu este deloc favorabil astazi unei universitati cu capital privat. Toata schema invatamantului universitar asa cum este conceput ne indreapta catre dezastru si evident ca o activitate cum este USH nu poate merge in pierdere cum merg universitatile de stat, unde pierderi imense sunt subventionate de stat, adica de noi toti. Situatia este extrem de grava ope ansamblu asa ca o analiza punctuala nu poate fi relevanta. Multumesc pentru aprecieri. Chiar fac eforturi mari pentru a face bine iar incepand cu noul an universitar 2012-2013 fac o mica revolutie aici in USH – departe de ce se face la Ion Mincu de exemplu – in ton cu ce se face la facultati de super top din US si Elvetia. Nu e usor cu un cal batran si obosit ca mine si nici cu studenti care in majoritate traiesc frustrarile unui esec de a intra la Mincu. Nu-i simplu sa trezesti entuziasm in cei care cin la USH ca la o scoala de mina a doua cu gandul vis-a-vis ! Pe majoritatea ii castig repede. Nu stiu in ce fel contribuie si ceilalti colegi la aceasta „opera” !!! Una dintre cele mai grele tare de mentalitate la noi, la noi toti, este ca in loc sa incercam sa fim foarte buni, ne uitam la cel de alaturi sa vedem ce face el, si in loc sa fim preocupati de o mintrecere cu noi insine in absolut, relativizam totul si astfel ne intrecem in mediocritate si lipsa de profesionalism. Iar de cand cu UE, cea mai teribila inventie in sensul cel mai rau cu putinta, am devenit niste birocrati care bifeaza in niste formulare in loc sa investigam cu curaj teritorii necunoscute. Inca o data va multumesc pentru vizita si va mai astept cu placere.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: