FRANK GEHRY

  • And I realized, when I’d come in to the meetings with these corrugated metal and chain link stuff, and people would just look at me like I’d just landed from Mars. But I couldn’t do anything else. That was my response to the people and the time.

    Architecture should speak of its time and place, but yearn for timelessness.



  • For me, every day is a new thing. I approach each project with a new insecurity, almost like the first project I ever did. And I get the sweats. I go in and start working, I’m not sure where I’m going. If I knew where I was going I wouldn’t do it.

    Liquid architecture. It’s like jazz – you improvise, you work together, you play off each other, you make something, they make something. And I think it’s a way of – for me, it’s a way of trying to understand the city, and what might happen in the city.

    Well, I’ve always just – I’ve never really gone out looking for work. I always waited for it to sort of hit me on the head.

    You’ve got to bumble forward into the unknown.


  • </a>











    Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

    Comentarii

    • mariusssmoke  On 7 Decembrie 2010 at 3:03 pm

      wow
      everything here is FRANK GEHRY’s work?
      pfff i am speechless…this man is from Earth?

    • mihnea  On 8 Decembrie 2010 at 10:17 am

      Mi se pare fantastic. Si, mai presus de orice, mi se pare ca a rasturnat toate dogmele atunci cand a spus ca „forma dicteaza functiunea”. Jos cu palaria pentru Gehry!

      • arhiprofesor  On 9 Decembrie 2010 at 4:29 pm

        Niciodata forma nu dicteaza functiunea pentru ca, totusi, inainte de orice, printr-o tema / comanda, exista functiunea sau ansamblul functional. Numai ca dupa posmodernism cand de la „form follows function” sau „less is more” s-a trecut la „less is bore” al lui Robert Venturi, arhitectura si-a recastigat limbajul complex de dinainte de Miscarea Moderna. Arhitectura lui Frank Gehry se inscrie in ceea ce Charles Jancks, (acelasi Jencks care a clasificat tendintele cuprinse dupa nii ’60 sub numele genericul de Post-modernism), a denumit „Iconic Architecture”.
        Frank Gehry remarca intr-un interviu ca cladirea I.T&T a lui Philip Johnson a fost prima cladire tip „icon” din perioada moderna (in sens de contemporana), iar Charles Jencks in cartea sa incepe istoria cladirilor „icon” cu celebra capela de la Ronchamp a lui Le Ciorbusier si continua apoi cu cladirea operei din Sideni a lui Jorn Utzon.
        Se poate spune ca nu numai arhitectura a devenit „icon”dar si arhitectii, unii dintre ei, devin ei insisi niste „icon”- uri. Frank Gehry este unul dintre ei, tot asa cum Zaha Hadid, Rem Koolhaas, Herzog&DeMeuron sau Renzo Piano sunt „icon”-uri ale arhitecturii si mai mult „icon”uri ale timpurilor noastre.
        Este foarte interesant cum orasele incep sa se identifice in subconstinetul colectiv cu obiecte de arhitectura „icon”. Tour Eiffel, Opera din Sidney, Sagrada Famiglia din Barcelona, probabil turnul propus de Stefan Dorin in Tawan si, cine stie ?, poate teatrul pe care tocmai l-am inaugurat la Slatina.

    • mihnea  On 9 Decembrie 2010 at 5:11 pm

      Da, este intr-adevar teribil de interesant cum lucrurile sunt putin inversate acum. Sustin ceea ce spuneti, in sensul ca nimeni – sau aproape nimeni – nu percepe si nu-si apropriaza o trama stradala (oricat de bine conceputa si materializata este ea) atat de repede si de intens cum isi apropriaza o cladire semnificativa. Asta se intampla de exemplu in Barcelona, unde Eixample-ul se identifica si este perceput mai degraba cu Casa Mila, Batllo ori Sagrada. Ar fi interesant de studiat relatia asta dintre urbanism si elemente punctuale si sa vedem daca si cum ele impreuna sunt „iconuri”; poate o sa avem si noi ocazia prin anii mai mari sa facem asta, indrumati :)

    • arhiprofesor  On 9 Decembrie 2010 at 5:19 pm

      Poate …

    Lasă un răspuns

    Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s

    %d blogeri au apreciat asta: