CONCURSUL DE ARHITECTURA

dan_agent4
De ani de zile deplangem calitatea sau mai bine zis lipsa calitatii productiei de arhitectura din Romania proaspat iesita din comunism, fie ca suntem sau nu arhitecti.
Unii dintre noi, arhitectii, viseaza la un sistem de cenzurare a productiei de arhitectura dpdv calitativ ceea ce ma tulbura si ma ingrijoreaza.
Ma tulbura: pentru ca imi imaginez acesti visatori vizionari au deja gandit si un sistem de filtrare si totodata un set de criterii, o procedura si deci un standard de cenzurare, precum si o lista de viitori cenzori. Este o varianta catastrofala a inchipuirii arhitectului ca demiurg.
Ma ingrijoreaza: pentru ca in loc sa fim preocupati de a defini cu claritate cauzele unui fenomen pe care toti il constientizam ca fiind real si sa actionam la nivelul acestor cauze, ne aliniem lipsei dramatice de orizont a guvernantilor si, aidoma acestora, cautam rezolvarea in activarea unor sisteme de control si amendare a efectelor.



  • Niciodata nu am fost adeptul solutiilor „originale” pentru a rezolva probleme si sunt convins ca apelarea la formulele verificate de altii si probate ca fiind eficiente si viabile este cea mai „ieftina” solutie in mai toate situatiile. Formula concursului de arhitectura, care inseamna aplicarea principiului competitivitatii in planul selectiei autorilor pentru lucrarile importante de arhitectura, este desigur una dintre aceste formule verificate. De ce „alesii poporului” nu inteleg acest lucru si de ce arhitectii, prin proprii lor „alesi”, par sa nu gaseasca argumentele de a-i convinge pe primii decat atunci cand este vorba de interesele lor personale, ramane unul dintre misterele tranzitiei pe care o experimentam cu entuziasm morbid de 20 de ani.
    Pentru a vedea cat de departe suntem de fenomenul arhitectural mondial si cum decalajul conceptual devine din ce in ce mai dramatic si decisiv in a ne scoate complet din aria lumii civilizate cu care suntem, se pare, contimporani, dintr-o inexplicabila eroare, invit pe cine mai este interesat, sa vada care este rezultatul aplicarii formulei simple a concursului de arhitectura in chiar timpul nostru, in chiar galaxia noastra, pe planeta noastra, la numai o aruncatura de pix.

    http://www.archtracker.com/category/competitions/

    Nu-mi imaginez ca fara a Bocani mult mai tare si mai violent, decat cu un simplu click, se mai poate face ceva cu generatia actuala de politicieni generatie ratata, din perspectiva istorica, definitiv si irevocabil. Sper insa ca proaspatul academician arhitect, va fi mai convingator din noua sa pozitie sociala decat a fost mai bine de 10 ani ca „number one” al organizatiilor profesionale ale arhitectilor romani.



  • Anunțuri
    Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

    Comentarii

    • Drogeanu Horia  On 2 Aprilie 2010 at 7:46 am

      Cum sfintele sarbatori de Paste ne bat la usa, va rog sa imi dati voi sa ma urez sarbatori fericite, multa sanatate, fericire si nu in ultimul rand un Paste fericit!!!

      • arhiprofesor  On 2 Aprilie 2010 at 9:28 am

        iti multumesc Horia. un Paste Fericit iti urez si eu si mult succes.

    • Nicky Laszlo  On 2 Aprilie 2010 at 12:13 pm

      Dan,
      ma bucur sa-ti citesc ideile pe facebook si sunt de acord cu modul in care pui problema concursurilor. Desigur concursurile sunt un rezervor interesant de idei. Analize ale unor insider-i ai bransei par sa indice si o alta latura a concursurilor, si anume ca solutiile se adapteaza structurii si vederilor juriului si cu timpul se ajunge la o anumita stereotipie a rezultatelor. Fenomenul a fost constatat si la festivalurile cinematografice, und in ultimul timp nu mai castiga decat productii „politically correct”…O alta fata nefavorabila a concursurilor este tendinta, pe care o resimtim si aici in Germania, ca benficiarii particulari sa organizeze concursuri cu participare limitata (5-6 birouri), sa-si aleaga o solutie convenabila si sa nu onoreze productia celrlalti participanti. Asta e un fel de transferare a riscului pe spinarea birourilor deoarece in majoritate cazurilor contributiile la concurs nu sunt platite nici macar cu o suma simbolica. Multi colegi evita sa ia parte la concursuri din motivele aratate mai sus si asta creeaza un fel de club al „concursionistilor” cu efectul pe care ti l-am mentionat al stereotipiei solutiilor.
      Ce vreau sa spun e ca nu numai concursul in sine favorizeaza calitatea de arhitectura la care ravnim cu totii care suntem onesti.
      O compunenta esentiala pentru calitate este, cred, existenta unui consens general la nivelul societatii privind calitate arhitecturii de a fi un act de cultura. Cine comanda proiectarea si realizarea unei cladiri exercita deci un act de cultura, de care este responsabil- la fel de responsabil ca si cel care proiecteaza, conduce santierul, utilizeaza cladirea si o intretine. In fond, beneficiarul isi obliga concetatenii sa vada si sa utilizeze ceea ce a „comandat” timp de cel putin 50 de ani!!
      Deci are o problema de „civism” Unele productii recente te conving de contrariul civismului (nu stiu care ar fi termenul potrivit).
      Cu drag, si Pasti Fericit!

    • arhiprofesor  On 2 Aprilie 2010 at 3:42 pm

      Buna Nicky. Iti multuimesc pentru comentariu. Ai perfecta dreptate iar aceasta preocupare exista la noi, OAR fiind implicat direct in punerea pe masa guvernantilor a unei propuneri legislative privind politicile de arhitectura. Meritul ii revine desigur proaspatului academician Serban Sturdza. Numai ca aceasta abordare „soft” intr-un stat profund mafiotizat este pentru moment o simpla lozinca. Cei care ar trebui sa se implice, asa-zisa „societate civila” este colorata politic si pe langa faptul ca a compromis insasi ideea de elita reprezentativa a fost corupta de politic de o maniera penibila. Suntem in faza in care totul se discuta in strada, in greve spontane mai mult sau mai putin „aranjate”. Societatea este grav bolnava iar arhitectura este ca o eruptie cutanata la un bolnav de lepra.

    • Student  On 5 Mai 2010 at 6:49 am

      Buna ziua! Ma gandeam intr-o zi ca ar trebui sa pun o intrebare catre dumneavoastra. Daca ar exista o concurenta intre studenti nu am avea rezultate mai bune?
      Nu cred ca este de ajuns sa ne masuram intre noi doar in note. Pentru student ii trebuie un tel, sai se acorde o bursa, un premiu.
      Prin acest premiu i-ati putea motiva pe majoritatea studentilor sa invete la teorie si la proiectare sa lucreze mai mult oferindu-i un castig.
      Astept o parere despre ideea mea sau despre ce se intampla in facultate.
      Va multumesc!

      • arhiprofesor  On 5 Mai 2010 at 7:12 am

        Buna intrebare. Buna idee. De fapt discutand cu seful de departament, dl.conf.dr.arh.Teofil Mihailescu ne-am gandit la asa ceva. Probabil ca vom gasi o formula. Im permit insa sa observ un lucru: premiul cel mare nu il reprezinta niciodata notele ci ceea ce devii prin faptul ca inveti. Teo a dat deja unor studenti merituosi cate o carte de-a sa ca premiu. Carte in sine nu constituie nimic fara ca cel care o are si o citeste sa aiba o satisfactie intelectuala din parcurgerea cartii. Ori eu v-am dat sa cititi una dintre cele mai savuroase carti de teorie a arhitecturii si vad ca marea majoritate aveti o mare problema in a o parcurge. Nu a venit niciunul dintre voi sa ma intrebe ceva din carte, ceva ce a citit si eventual nu a inteles, sau ceva care i-a relevat niste intelesuri deosebite. Mi-ar place sa fiu Dinu Patriciu si sa acord burse. Din pacate nu am mijloacele lui. Dar am unele idei care-mi stau la indemana. Important este ca voi sa intelegeti ca cel mai important premiu pe care-l puteti primi de la un cadru didactic este sa va invete lucruri deosebite, sa aveti cu el o comunicare speciala din care sa iesiti imbogatiti.

        • memento_mori  On 7 Iulie 2010 at 9:38 pm

          Subscriu afirmatiei dumneavoastra; consider ca motivatiile instrinseci sunt cele care ar trebui sa ne ghideze in viata. Si pentru a’mi argumenta afirmatia, va invit sa urmariti un clip video in care scriitorul american Daniel Pink vorbeste despre stiinta motivatiei. Personal, m-a inspirat.

    Lasă un răspuns

    Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s

    %d blogeri au apreciat asta: