Intre USH si Ateneu

Dezastrul economic, social, institutional, moral in care a adus Romania aceasta banda de neispraviti care au condus tara in ultimii ani pare sa fi paralizat energiile pozitive, inventivitatea proverbiala a romanilor si toti parem a fi aneantizati, dupa o supradoza de PDL.
Managementul universitatii noastra pare sa fie in pana de idei: prinsa intre adversitatea manifesta a unei foste ministrese inhaitata cu rectorul altei universitati private (cea care a facut-o universitar pe cine alta decat Elena Udrea !!!) si situatia economica limita, are de ales intre a mari taxele pana la nivelul necesar pentru a acoperi cheltuielile, cu riscul de a-si vedea studentii migrand la alte facultati, si a opta pentru solutiile nesigure de acoperire a pierderilor din venituri provenbite din activitati complementare (cercetare, proiectare, etc.) pentru care insa nu exista inca o gandire coerenta.

In aceasta atmosfera ce pare sa premearga o invetitabila catastrofa, in care nu exista castigatori ci numai perdanti, perdantul cel mai important fiind invatamantul superior romanesc (cui ii pasa !?!) am gasit de cuviinta sa ma duc la Ateneu, ieri seara.

Programul muzical a inclus mai intai Rapsodia lui Rahmaninov pe teme de Paganini. De la inceput mi-a sunat foarte prost pianul si ma intrebam ce se intampla. Catre final cand pianista, o suedeza, parea ca incepuse sa se ridice la nivelul muzicii, altfel splendida mai ales in formula propusa de dirijorul Horia Andreescu … s-a rupt filmul: pianista a lesinat. Se pare ca la origine a fost o criza de lipotimie datorata faptului ca este insarcinata. Publicul a plaudat-o indelung, nu pentru ca ar fi cantat bine ci pentru ca pana la urma si-a revenit iar noi romanii, suntem nu numai niste rafinati cunoscatori de muzica ci si foarte omenosi.

A fost apoi acelasi Horia Andreescu dirijand mai inspirat ca niciodata, in premiera, simfonia a 6-a a unui compozitor rus mai putin cunoscut la noi – Alexei Rybnikov – nascut in 1945, autor de muzica de film (avand la activ peste 150 de filme !!!). O muzica foarte frumoasa, pe care am apreciat-o ca inscriindu-se in ceea ce ar purtea fi in muzica contemporana ceea ce este curentul mainstream din jazz – o indepartare de avangarda si reintoarcerea la armoniile muzicii clasice. Undeva in famila lui Stravinski si Prokofiev, ba chiar mai “potolit”, insa superb.

(alaturi de Alexei Rybnikov si Horia Andreescu, dupa concert la o petrecere privata)

In final am plecat fericit mai ales ca am gasit la standul de discuri CD-ul de debut al pianistei Yuja Wang – Sonatas & Etudes – care este fantastic. Chopin, Scriabin, Liszt si Ligeti !!! Un must pentru iubitorii pianului.

Ma gandeam cat de sarac este in imbecilitatea lui un mitocan precum Basescu si ma intrebam in acelasi timp cum de au putut avea acces la carma invatamantului superior din Romania tot asemenea mitocani care nu stiu ce inseamna nu numai cultura dar in primul rand generozitatea si dedicatia pe care trebuie sa o avem fata de studentii nostri, viitorul acestei natii.

Intr-un interviu recent Yuja Wang era intrebata cum isi explica acest adevarat fenomen ce se petrece in ultimii ani, cand noua generatie de mari pianisti este dominata numeric si valoric de chinezi (printre ei numarandu-se si celebrul Lang Lang). Raspunsul a fost pentru unii surprinzator: “daca in occident copii joaca fotbal, in Asia ei fac muzica”. Lang Lang spunea ca in China 50 milioane de copii studiaza pianul !!! Pe copii studiosi romani un nemernic ca Basescu ii trimite in afara tarii pentru ca Romania nu-si mai permite (!!!) sa-i intretina, sau la scolile de tinichigii si ospatari.

Celor care imi inteleg suferinta dar si motivele pentru care sunt fericit le ofer o piesa de pe CD-ul uluitoarei pianiste Yuja Wang.

aimi kobayashi – un model

De ce oare in tari ca Japonia si China copii studiaza muzica in loc sa joace fotbal ? De ce oare in tari precum China cei cu bani investesc in arta si in tinere talente in loc sa investeasca in fotbal. Sa fie de vin rasa ? La inceputul secolului XX cam la fel faceau si oamenii cu bani din America si Europa. In China 50 de milioane de copii studiaza pianul. Asta inseamna ca sunt zeci de milioane de familii care au cumparat un pian ! De ce oare am senzatia ca pe undeva modelele oferite de oamenii celebri – de la politicieni, ziaristi, oameni de televiziune – si oamenii puternici, prin forta mintii sau prin forta banului, care influenteaza prin ceea ce fac destinele celorlati, sunt acolo, in Ghina, in Japonia, dar si mai aproape de noi: in Finlanda – de exemplu – unde statul aloca educatiei 17,5% din PIB (in loc de 2% in Romania !!!), aceste modele sunt cele care sunt cheia unei societati care pretuieste valorile, nu numai banul ci si valorile culturale. Cum de am fost atat de narozi sa ne lasam condusi de bisnitari, tradatori de tara, alcoolici, complexati fizic si mental, oameni care, pentru ca sunt tarati, in loc sa ii iubeasca pe ceilalti ii urasc de moarte !?! Cum de nu intelegem ca o natie ce nu pretuieste educatia, cultura, ce nu-si promoveaza valorile, ce nu-si pretuieste talentele, nu are viitor !?! Cum de nu intelegem ca daca ne lasam condusi de tradatori si pradatori existenta insasi a natiei noastre este in pericol !?!
La ultima intrecere la nivel mondial gimnastele noastre au invins categoric pentru ca Bellu s-a intors. Nu s-a intrebat nimeni daca a fost chiar intamplatoare atragerea sa la Cotroceni sau cineva, acolo sus a dorit anihilarea acestui varf de afirmare a natiei romane !!! Am participat in ultimele zile la o manifestare de exceptie organizata de scoala de arhitectura din Bucuresti, care a pozitionat breasla arhitectilor romani acolo unde-i este locul, printre cei mai buni dintre cei mai buni. Felicitari. O sa revin pe acesata tema pentru ca merita.
Deocamdata vreau sa imi marturisesc admiratia deosebita pentru un tanar talent, de exceptie, din lumea muzicii, talent ce provine din Extremul Orient, din Japonia.
Aimi Kobayashi este o pianista – la numai 16 ani !!! – exceptionala. La 5 ani deja concerta si era comparata cu Mozart. Are acum 16 ani impliniti si concerteaza in toata lumea. Am ales un fragment din Concertul nr.2 pentru pian si orchestra al lui Frederik Chopin – partea a doua pentru ca este poate una dintre cele mai frumoase dar si cele mai grele piese scrise vreodata pentru pian. Merita sa-ti sacrifici 10 minute din viata sa o asculti pe Aimi Kobayashi. Studentilor mei le spun numai atat: in spatele acestei reusite stau milioane de ore de munca, cu sacrificii uriase. Cand o vezi pe aceasta micuta domnisoara japoneza cantand iti dai seama insa ca este un botz de om fericit. Auditie placuta !!!

CARTI SI REVISTE DE ARHITECTURA

Incepand din februarie 2012 arhitectii si studentii arhitecti din Romania au la dispozitie o noua sursa de CARTE DE ARHITECTURA on-line unde se pot gasi carti si reviste de arhitectura la preturi ceva mai convenabile decat la librariile specializate sau anticariate. Cartile sunt livrabile in Bucuresti. Pentru provincie se adauga la pret costurile de transport – in acest sens se va preciza tipul de livrare preferat (curier rapid, posta rapida su normala) iar plata se face ramburs.

Model pentru o noua elita a Romaniei

Cei mai multi considera ca tineretul se afla in degringolada pentru ca nu le mai oferim, noi cei din generatia care astazi suntem dascalii lor, modelele pe care sa le urmeze.

Poate ca intr-adevar generatia mea este o generatie de sacrificiu pentru ca nu am trait epoca comunista de la inceputurile ei ca sa intelegem cu adevarat ce a fost candva o societate normala si ce a insemnat cancerul comunist in toata dimensiunea sa apocaliptica, pentru ca ne-am trait tineretea si perioada de formare intelectuala in comunism si, intr-un fel, avem creierele spalate si, in fine, pentru ca ne traim ultima parte a vietii nu ca sa profitam de linistea pe care ar trebui sa ne-o ofere o viata implinita ci trecem abia acum prin nemernicia (re)bolsevizarii societatii, si in acelasi timp avem parte de experienta dizolvarii sistemului capitalist la care am ravnit atat.
Ce putem noi sa oferim ca modele tinerilor ?

Cred ca o solutie ar putea fi sa ne intoarcem privirile catre eroii neamului si sa le oferim calea pe care acestia au urmat-o. (1) sa-si inteleaga istoria si sa lupte pentru indreptarea raului facut de comunism, cu toata puterea, fara mila si (2) sa-si faca propria introspectie, sa lupte cu energie pentru auto-perfectionare, pentru a nu face comnpromisuri de nici-un fel, sa si=l apropie pe Dumnezeu.

Am gasit intamplator acest interviu care ni-l prezinta pe un asemena erou al neamului, interviu care a fost pentru mine o experienta exceptionala petru ca mi-a revelat adevaruri ocultate de comunism, pe care evident nu le stiam, si mi-a intarit convingerea ca numai fiind cei mai buni, putem sa salvam natia romana, prin reconstituirea unei elite adevarate, acea elita desfiintata de comunisti dupa un scenariu perfect de bine pus la punct, o elita a celor mai buni, o elita care sa reconstituie trupul acestei natii si al acestei tari.

Acest om spune ca si mine ca are o incredere fara limite in tineretul de astazi, demonizat si aneantizat prin toate mijloacele de catre noii bolsevici care conduc astazi tara, incredere ca dintre voi se va naste aceasta elita exceptionala.

Va cer sa aveti rabdarea sa ascultati pana la capat aceasta masturisire a unui om care candva a facut parte din elita tineretului romanesc si astazi continua sa fie un adevarat model care nu a acceptat niciodata niciun compromis.

Poate ca lichelele de astazi, adevarati arhangheli ai compromisurilor mizerabile cu puterea, domnii Patapievici, Liiceanu, Plesu, Paleologu, Baconschi, si multi altii ca ei, ar trebui sa-si ia seama si sa-si ceara scuze public fata de acst om si fata de multi altii ca el si sa lase adevarata elita sa-si ocupe locul pe care, dupa asa-zisa revolutie, l-au confiscat de coniventa cu noii bolsevicii de astazi.

Scrisoare deschisă poporului român

Mesajul tăbliţelor de la Tărtăria
Scris de : Marin Neacșu

Popor român,

Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, de Crăciun , odată pe an să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi .
Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte. De ce o laşi să facă asta, când tu eşti singurul popor născut , crescut şi educat în graniţele sale ?
Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria , şi o recunosc toţi cei care le-au studiat. Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ. Scrierea sumeriană a apărut 1000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat ?

Aires Mateus – interview

Indirecta legatura cu problematica ultimului proiect predat de studentii anului I, este interesant cred sa urmarim un interviu al deja celebrilor frati arhitecti Aires Mateus din Portugalia.

cateva imagini cu lucrari ale fratilor Aires Mateus

Apa vie – apa structurata

Un documentar pe care trebuie sa-l vedem cu totii. Pentru a intelege mai bine ce suntem si ce este viata.
De ce pe acest blog un astfel de film ? Pentru ca in fiecare zi incerc sa-i determin pe studentii mei sa fie atenti cu ceea ce gandesc ib proiectele lor. Compozitia nu este un moft, Coerenta, Claritate si Complexitatea, cele 3 C-uri ale unei configuratii unitare lizibile tinand nu numai de psihoplogia perceptiei, asa cum am invatat cand am vorbit de Gestalt ci si de faptul ca fiinta noastra “fizica” facuta in propiortie de 85% apa se simte bine, interactioneaza bine cu un mediu structurat. Ne place Bach, Mozart, Beethoven pentru ca apa din noi cristalizeaza coerent la vibratiile acestei muzici. Exista apa vie si exista apa moarta din povesti. Apa are memorie, apei ii place atmosfera relaxata si nu scandalul. Apa se poate imbolnavi, apa poate vindeca. Vizionand acest film devenim sigur mai atenti cu ceea ce facem pentru ca intelegem mai bine CE suntem.

Spatiu interior – Spatiu exterior

Exercitiul nr.2 in programa anului 1 a Facultatii de Arhitectura (USH) pune studentilor pentru prima data o problema esentiala in meseria de arhitect: compozitia spatiului arhitectural interior, ca gol si relatia interiorului cu exteriorul. Determinarea unui spatiu cu ajutorul elementelor liniare, plane sau volumetrice dispuse intr-o configuratie unitara este pariul acestui studiu. Cele 3 C-uri ale compozitiei – Claritatea, Coerenta si Complexitatea – pe care i-am parcurs cand am analizat compozitia volumetrica sunt la fel de importante si in conformarea spatiului ca gol.

Este al doilea an consecutiv cand studiul ia forma unui spatiu polvalent cu determinare functionala limitata (un spatiu acoperit, pentru activitati de loisir, intr-un parc), fara vreo conditionare indusa de un context exterior particular.
Studentii pleaca de la un paralelipiped cu dimensiuni LxlxH cuprinse intre niste limite conventionale prestabilite suficient de largi ca sa permita o gama de solutii diverse, imaginat ca alcatuit din elemente de volum avand o geometrie simpla (prisme, cuburi, planuri) si prin transformari succesive de substragere, daugare, eliminare, decupare, etc. imagineaza o configuratie avand (desigur) o arhitectura de volum (privit din exterior) dar si un spatiu interior (un singur spatiu) care trebuie gandit intr-o comunicare spatiala, vizuala, functionala cu exteriorul.
Accentul s-a pus in special pe acest spatiu interior, pe organizarea intr-o maniera coerenta a determinantelor acestui spatiu (plafon, pardoseala, pereti) aflate intotdeuna intr-un dialog formal, spatial, vizual mai mult sau mai putin complex.
Desi elementele geometrice simple cu care s-a operat, independente de un anume material, fara a tine seama de texturi, culori sau alte tipuri de articulari posibile ale suprafetelor, au generat solutii intr-un anume fel abstracte, pe alocuri cu valoare de model arhetipal, s-au facut rapeluri cu exemple similare din arhitectura clasica sau moderna avand la baza modele similare.

Ca de obicei, profitand de avantajul imens al faptului ca intreg anul lucreaza intr-un singur atelier, am facut o analiza a lucrarilor, pe machete, in doi timpi: intr-o prima parte a discutiei studentii au fost invitati sa-si comenteze lucrarile pentru ca apoi sa facem o parcurgere critica a fiecarei lucrari in parte evidentiind elementele de originalitate, punctele forte si cele mai putin reusite astfel incat fiecare student a avut beneficiul unei comparatii complexe a propriului proiect cu alte proiecte ce au plecat de la o aceeasi tema.
Studiul presupune nu numai o finalitate concretizata printr-un proiect intr-o anume configuratie si o nota care sa califice aceasta finalitate ci, mult mai important, parcurgerea unei game largi de variante, analizarea fiecareia si compararea lor urmarind criteriilr care au stat la baza studiului, criterii firmulate foarte clar de la bun inceput.

Pentru cine este curios care au fost rezultatele si are rabdare sa parcurga lucrarile studentilor am facut aici o selectie dintre cele mai interesante solutionari,atat ca volumetrie cat si ca rezolvare a spatiului interior.

La Multi Ani Romania !

Nicolae Iorga: „Nimic nu poate împiedica o nație de a se întoarce la unitatea ei primordială și necesară”

“Națiunea ta nu e numai națiunea de unde vii, ci aceea din care meriți să faci parte.

Primește în tine o viață întreagă sufletul neamului tău înainte de a avea pretenția că el să se îndrepte o singură clipă după un gând al tău.

«Frația» sentimentală dintre români trebuie schimbată într-un simț de unitate, cu toate urmările de solidaritate și muncă-mpreuna.

Unitatea națională fă-o în inimi, și de la sine se va scrie pe steag.

Cei ce au jucat pe mormântul nației noastre au căzut în el și s-au mirat că nu ne găsesc într-insul.

Nimic nu poate împiedica o nație de a se întoarce la unitatea ei primordială și necesară.

Morții se duc în pământ pentru a-l păzi.

La bucurie vin și străinii, în durere numai cei de un sânge și de o simțire.

Strămoșii trăiesc totdeauna: ori ca o dojană, ori ca o binecuvântare.

Nimic nu e mai tare decât un stat ce înfățișează o societate și nimic mai slab decât statul pe care societatea îl repudiază.”

Initierea dupa Rene Guenon

Există ignoranţi care-şi imaginează că cineva se poate iniţia el însuşi, ceea ce, într-un fel, e o contradicţie în termeni; uitând, dacă au ştiut-o vreodată, că termenul initium înseamnă “intrare” sau “început” (…). Iniţierea, astfel înţeleasă, este ceea ce toate tradiţiile, în deplin acord, desemnează ca “a doua naştere”; cum ar putea o fiinţă să acţioneze prin ea însăşi înainte de a fi născută? (Rene Guenon Scurtă privire asupra iniţierii, Bucureşti, Ed.Herald, 2008, pag.29)

Dupa intalnirea de la Academie cand s-au comemorat 125 de ani de la nasterea lui Rene Guenon, Augustin Ioan dedica articolul sau de la rubrica 4SPACE din LiterNet.ro unei analize a procesului initiatic, intr-olecatura sistematizatoare a lucrarii lui Rene Guenon Scurtă privire asupra iniţierii, publicată în ediţia princeps în 1946 la Paris (Ed. Les Editions Traditionelles) sub titlul Aperçus sur l’initiation.
Recomand celor interesati de initiere, indiferent la ce nivel si in ce domeniu sa citeasca articolul si, de ce nu ?, incitat de lectura textului foarte bine organizat sa se aventureze in lecturarea studiului de referinta.